DESIGNED BY joomla2you
    • Judeţul Buzău este situat în sud - estul României şi se învecinează cu judeţele Braşov, Brăila, Covasna, Vrancea, Ialomiţa şi Prahova, deţinând 2,6% din suprafaţa ţării.
    • Camera de Comert este o organizatie profesionala cu caracter patronal a comerciantilor si industriasilor, menita sa apere interesele lor specifice in fata autoritatilor si organizatiilor din tara si din strainatate si sa promoveze afacerile pe plan local , national si international.
    • Aflat la a XX-a ediţie TOP-ul firmelor din judeţul Buzău continuă să rămână unul din cele mai eficiente mijloace de informare şi promovare activă a societăţilor comerciale, al oamenilor de afaceri care dau dovadă de un management competitiv şi inteligent ajungând astfel pe podiumul succesului atât pe plan local, naţional cât şi internaţional.

Despre Buzau

Poziţia geografică

Judeţul Buzău este situat în sud - estul României şi se învecinează cu judeţele Braşov, Brăila, Covasna, Vrancea, Ialomiţa şi Prahova, deţinând 2,6% din suprafaţa ţării. Coordonatele geografice ale judeţului Buzău sunt:

440 44 ' - 450 49' latitudine nordică;
260 04' - 270 26'. longitudine estică.

Suprafaţa judeţului - 6.078 Km 2


Clima

Clima este de tip temperat - continental, cu temperaturi medii anuale de 12 - 140 C. În mod obişnuit temperaturile maxime sunt în luna iulie (+380C ), iar cele minime în februarie ( - 280C). Precipitaţiile anuale au valori cuprinse între 400 - 500 mm.

Populaţia judeţului

503.451 de locuitori ( la 1 iulie 2001), adică 2,3% din populaţia României.
Structura populaţiei: 49% - populaţie urbană;
51% - populaţie rurală.
Densitatea medie - 83,2 loc./km.2 
În structura etnică ponderea este deţinută de români - 97,8%.
Din 1992 se remarcă o tendinţă continuă de scădere a populaţiei.

Structura administrativă

Judeţul Buzău cuprinde patru oraşe : Buzău, Râmnicu - Sărat ( 47.125 locuitori ), Nehoiu ( 12.650 locuitori) şi Pogoanele ( 7.614 locuitori), precum şi 81 de comune, cu 482 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Buzău ( 147.627 locuitori la 1 iulie 2001), situat pe malul drept al râului Buzău. Oraşul se află la aproximativ 125 km. de Bucureşti şi la 250 km. de ţărmul Mării Negre, pe drumul european E85; datorită poziţiei sale geografice, la întretăierea drumurilor care leagă cele trei mari provincii româneşti, Buzăul a fost din vechime un important nod comercial.

Patrimoniul natural, istoric, cultural şi economic

Judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cuprinzând în mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord şi câmpie la sud, între acestea situându-se zona colinară subcarpatică. Altitudinea maximă se înregistrează în vârful Penteleu ( 1772 m.), iar cea minimă în valea Călmăţuiului ( 40 m.).

Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Munţii Buzăului, aflaţi în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului, sunt constituiţi din cinci masive: Penteleu, Podul Calului, Siriu, Monteoru şi Ivăneţu. Cel mai important, ca dimensiune şi altitudine - este Masivul Penteleu. Delimitat de râurile Bâsca Mică şi Bâsca Mare, Masivul Penteleu este în mare parte fliş grezos ( gresie de Tarcău), marne, marne calcaroase, fliş bituminos şi conglomerate. Munţii Vrancei ocupă o suprafaţă mică în partea de nord - est a judeţului, la hotarul cu judeţul Vrancea.

Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului, fiind formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni; altitudinea culmilor variază între 400 m. şi 800 m. Zona de câmpie corespunde arealului cu altitudini cuprinse între 40 - 100 m. În distribuirea vegetaţiei se distinge o clară etajare pe verticală. Zona forestieră se remarcă prin păduri de foioase ( specii de stejar, fag, gorun, carpen, plop, salcie), dar şi prin păduri de conifere, unde predomină molidul.

Specifică vegetaţiei subcarpatice a judeţului Buzău este gărdurariţa (Obione verucifera), care creşte în zona Vulcanilor Noroioşi ( singurul loc din Europa unde se găseşte această plantă). Pe crestele înalte ale munţilor se evidenţiază etajul subalpin, puternic influenţat de om pentru extinderea pajiştilor de munte. Fauna prezintă specii de interes cinegetic: urşi, vulpi, râşi, căprioare, cerbi, mistreţi, capre negre, diferite păsări, ca şi o ihtiofaună reprezentată prin păstrăv, mreană, lostriţă.

Străveche vatră de cultură şi civilizaţie, teritoriul a păstrat peste vreme numeroase mărturii care atestă existenţa şi continuitatea de locuire a populaţiei pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. Configuraţia geografică, bogăţia subsolului şi abundenţa cursurilor de apă au determinat omul primitiv, încă din paleolitic, să-şi întemeieze aşezări pe terasele înalte ale râurilor, în adăposturile de sub stânci sau în peşteri. Cercetările arheologice au dat la iveală urme ale prezenţei umane încă din paleoliticul mijlociu, neoliticul fiind ilustrat printr-o diversitate de obiecte ce probează existenţa unei intense şi bogate vieţi materiale şi spirituale( cultura Gumelniţa). Din epoca bronzului, în cadrul căreia se detaşează celebra cultură Monteoru , după numele aşezării eponime, sunt descoperiri ce oferă posibilitatea de a se argumenta că încă din această epocă se poate constata existenţa unui proces complex de constituire a fondului etnic, lingvistic şi cultural al tracilor nordici, fond pe care mai târziu se va produce romanizarea, proces care va duce apoi la formarea geto – daco – romanilor şi, treptat, la formarea poporului român.

Prima atestare documentară a Buzăului, ca toponimic, datează din secolul al IV –lea d.H.; într-o scrisoare trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor lui Vasile cel Mare, arhiepiscopul creştin al Cesareei Capadociei se relatează despre martirizarea în apropierea Buzăului a unui misionar creştin, SAVA. În noaptea de 12 – 13 aprilie 372, a treia noapte de Paşti, acesta fusese înecat de goţi în râul MOUSAIOS, ce trecea pe lângă polis - ul cu acelaşi nume. Faptul fusese relatat iniţial episcopului Bretanion al Tomisului de preotul Sansala; în biserica unde acesta slujea Sava fusese cântăreţ de psalmi. Sava a fost sanctificat în urmă cu câţiva ani, Sf.Sava Gotul fiind astăzi patronul spiritual al Buzăului.
Scrisoarea se găseşte la biblioteca Vaticanului, iar o copie a ei poate fi văzută la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău.

Continuând să locuiască teritoriul geto - dacic, autohtonii au creat, în secolele IV - IX, o cultură şi o viaţă spirituală proprie, cu adânci rădăcini în secolele anterioare, în ciuda frământărilor cauzate de pătrunderea temporară a triburilor migratoare în acest spaţiu.

O consecinţă a acestor evenimente istorice o reprezintă îngroparea unor splendide podoabe şi obiecte de aur, printre care Pietroasa ( tezaurul " Cloşca cu puii de aur"), Pârscov, Gherăseni, Poşta Câlnău, Chiojdu etc.
Centru comercial şi meşteşugăresc străvechi, târgul Buzău este menţionat ca atare într-un document emis de cancelaria domnească în anul 1431, indicând aşezarea ca punct vamal, centru de schimb şi tranzit comercial.

Începând cu secolele XVIII - XIX ia amploare extracţia cărbunelui şi a petrolului, se diversifică atelierele meşteşugăreşti, apar primele aşezăminte industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor şi cerealelor. Istoria modernă şi contemporană relevă transformarea ţinutului Buzăului într-un judeţ cu o dezvoltare economică armonioasă.

Judeţul Buzău se are importante resurse naturale dintre care amintim: petrol, gaze naturale, cărbuni, potenţial hidroenergetic şi eolian, chihlimbar, calcar, nisipuri cuarţoase, diatomită, sare, gresie, pietrişuri şi nisipuri, ape minerale, soluri fertile, păduri, pajişti şi fond cinegetic.
Dintre acestea se remarcă structurile petroliere şi gazeifere localizate în depozitele sedimentare din zona subcarpatică şi din cea de câmpie. Principalele centre de extracţie sunt: Berca, Arbănaşi, Beciu, Pâcle, Plopeasa, Grăjdana, Monteoru Bărbuceşti, Tisău, Boldu.

Prezenţa calcarelor ( Măgura şi Istriţa) a permis exploatarea lor pentru obţinerea varului şi pentru construcţii rurale ( Ciuta, Vipereşti, Măgura), dar şi pentru executarea unor valoroase opere de artă ( Ciolanu - Măgura).
Din zona comunei Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomită. În apropierea Buzăului şi Râmnicului se extrag argile de calitate superioară destinate materialelor de construcţie.

Prospecţiunile geologice au evidenţiat prezenţa unor importante resurse de sare la diferite adâncimi în localităţile: Bisoca, Mânzăleşti, Brătileşti, Goideşti.
Chihlimbarul se găseşte în perimetrul localităţilor Mlăjet, Sibiciu de Sus, Colţi, Bozioru, Ploştina, Terca.

Obiective turistice: Judeţul Buzău are importante obiective turistice, dintre care enumerăm: staţiunile Sărata - Monteoru şi Balta Albă, celebrii vulcani noroioşi de la Pâclele - Berca, tabăra de sculptură în aer liber de la Ciolanu - Măgura, complexul brâncovenesc de la Râmnicu Sărat, mina de petrol de la Monteoru, adăposturile rupestre paleocreştine de la Fişici sau Aluniş, muzeul judeţean Buzău, muzeul chihlimbarului de la Colţi, palatul episcopal, casa memorială " V. Voiculescu" de la Pârscov, mănăstirile Ciolanu, Răteşti, Sihastru.

Cultura buzoiană: În domeniul culturii, cronologic, prima personalitate al cărei prestigiu a depăşit graniţele judeţului a fost Mitrofan, întemeietorul vestitei tiparniţe din incinta Episcopiei Buzăului, la 1691.
În această zonă s-au remarcat mai târziu Gavriil Munteanu, cărturar luminat, Dionisie Romano, ctitor al primei şcoli în limba română la Buzău, Basil Iorgulescu, renumit pedagog şi publicist, cel care a pus bazele bibliotecii, muzeului şi ateneului local.
Judeţul Buzău este locul de origine al unor personalităţi cultural - ştiinţifice precum Gh. Munteanu - Murgoci, geolog şi geograf, fondatorul pedologiei româneşti, Nicolae Vaschide, a cărui operă în domeniul psihologiei experimentale l-a impus pe plan mondial, Constantin Giurescu, istoric, Traian Săvulescu, fondator al şcolii româneşti de micologie şi fitopatologie, George Emil Palade, laureat al premiului Nobel, fost elev al liceului " B. P. Hasdeu", Petre Antonescu, arhitect, Ştefan Vencov, fizician, Ştefan St. Bârsescu, pedagog.

În judeţul Buzău s-au născut scriitori şi poeţi de renume ai literaturii române: Urmuz, V. Voiculescu, V. Carlova, Ion Caraion, Ion Băieşu, Gh. Istrate, Radu Cârneci ş.a. Tot de Buzău se leagă numele unor slujitori ai penelului: Ion Andreescu, Gheorghe Tăttărescu, Ştefan Popescu, Petre Iorgulescu, Petre Iorgulescu - Yor, I. Petrescu - Dragoe, Margareta Sterian, Adina - Paula Moscu.

Judeţul Buzău a dat scenei româneşti numeroase talente lirico - dramatice: Aristide Demetriad, G. Ciprian, Vladimir Maximilian şi Nicolae Leonard.

Parteneri

 

Copyright (c) www.cciabuzau.ro 2014. All rights reserved.